...unii pot, alţii nu?

Articolul îşi are baza la o situaţie identică, dar care are abordări total diferite. Două companii de transport public, cea din Cluj, respectiv cea din Iaşi au anunţat că au demarat procedurile pentru achiziţia de autobuze. Până în acest punct, totul este la fel, este vorba de autobuze în general. În condiţiile impuse în dosar, apar diferenţele majore între viziunile cu privire la transportul public.

Anul 2016 e oricum an electoral, iar cine ştie ce are de făcut, probabil se foloseşte din plin de planurile de viitor. Anul 2016 ar trebui să fie şi un început pentru o dezvoltare durabilă, care să includă cetăţenii, infrastructura, dar şi protecţia mediului înconjurător.

Ce aleg cele două oraşe?

Clujul anunţă un plan pentru următorii ani, până în 2020 urmând să achiziţioneze 30 de autobuze electrice, 10 chiar din acest an. Prin acest plan se urmăreşte ca anumite zone să scape de poluarea excesivă din prezent, fiind vizate 4 rute care să devină 100% ecologice. De unde provin banii pentru achiziţionarea celor 30 de autobuze? Planul indică ca sursă de finanţare fonduri date de statul elveţian, fonduri europene nerambursabile, fonduri de la Guvern şi abia apoi de la consiliul local.

Iaşul a demarat licitaţia pentru 8 autobuze diesel, care să polueze, varianta autobuzelor electrice nefiind luată în calcul. Bine măcar că autobuzele vor fi noi, varianta iniţială(autobuze second hand) fiind deconspirată de presa ieşeană şi abandonată mai apoi. Din păcate, sursa de finanţare este bugetul consiliul local.

Iată cum acelaşi lucru este văzut diferit în două locuri diferite şi e păcat că unii parcă nu vor...sau nu pot!

...să oprim risipa de alimente

Ceea ce se întâmplă în Franţa nu poate decât să ne bucure, poate aşa şi ai noştri parlamentari se vor trezi şi vor face ceva în acest sens. E vorba despre o lege dată în Franţa ce obligă supermarketurile să doneze alimentele ce vor expira sau nu mai pot fi comercializate. Ideea se vrea a fi preluată la nivelul uniunii europene, dar până atunci cred că ar fi bine să o adoptăm şi noi. De ce să stăm să aşteptăm să ni se impună anumite lucruri când putem noi să le reglementăm?

Într-un articol mai vechi atingeam acest punct sensibil, diferenţa dintre diverse popoare şi alimenţatia lor. În timp ce unii fac risipă şi aruncă alimentele cumpărate şi alterate între timp, alţii nu au ce mânca. De fapt, cred că acest lucru e valabil în orice ţară pentru că există diverse categorii sociale. E clar că printre cei de jos există persoane care se descurcă cât de cât, dar există şi destul de mulţi care nu au posibilităţile financiare pentru un trai decent. Aici trebuie să intervină statul şi să dea o lege în acest sens. Statul poate opri marii comercianţi din a face zilnic risipă de alimente, care din diverse motive nu s-au vândut(produse deteriorate, produse expirate) şi pe care le aruncă.

Sursa foto: www.retail-fmcg.ro

Soluţii sunt destule, foarte multe ONG-uri vor fi beneficiarii unei viitoare legi şi mai important, mii sau chiar zeci de mii de români vor avea asigurat meniul zilei în acest mod. Ştiu foarte bine că e imposibil ca un magazin să nu aibă pierderi, dar de ce să nu te foloseşti totuşi de ele? Asta e şansa marilor retaileri de a iniţia programe de CSR şi de a înţelege că trebuie să ajute comunităţile pentru a-şi desfăşura şi ei activitatea. Nu poţi sta nepăsător faţă de nevoile comunităţii şi să fii interesat doar de profitul companiei, care şi acesta se duce prin Polonia, Franţa sau Germania, nicidecum nu rămâne în România.

Şansa de a avea un nivel de trai mai ridicat stă tot în mâinile noastre, dar trebuie să ştim ce şi cum să facem. Soluţii se găsesc, doar că trebuie creat şi cadrul legislativ până atunci.

...ne razgandim pana ajungem mari?

Ce vrei sa te faci cand vei fi mare?

Asta e intrebarea care ne-a fost repetata de zeci si sute de ori, de catre diferite persoane, timp de ani de zile. Fiecare cu ganduri la fel de marete, fie ca isi dorea sa devina doctor, politist, instalator, pompier, fotbalist sau pilot de raliuri. Si fiecare a tinut-o pe a lui cativa ani sau poate si-a schimbat planurile, dar cei mai multi ne-am indepartat, cu siguranta, de ceea ce ne-am fi dorit sa ajungem cand vom fi mari.

Asa s-a intamplat si cu mine, care am avut o multime de ganduri, vise, nici nu stiu cum sa le spun. Cert e ca nu sunt nici pompier, nici pilot de raliuri. Astea erau unele dintre meseriile pe care le vedeam ca un scop de atins pentru cand voi fi mare. Si faceam totul sa ajung ce imi propusesem. Dupa pilot de raliuri si dupa ani de zile cand ma jucam cu diverse masinute si ma visam mare pilot, visul era altul. Aveam un camion de jucarie si asta devenise telul suprem. Vreau sa fiu sofer de tir! Am schimbat cateva tiruri de jucarie, am mers cu gandul pana departe, peste mari si tari, dar totul in joaca. O joaca a ramas si acum, poti sa iti aduci aminte de copilarie cu un simplu joc cu tiruri.

Orice meserie are farmecul ei, partile ei bune si partile mai putin bune. Sa fii plecat pe drumurile tarii sau pe drumurile Europei cu saptamanile, reprezinta un sacrificiu imens. Dorul de familie, de prieteni te fac sa astepti cu nerabdare sa termini cursa si sa te intorci acasa. Daca totusi nu esti in aceasta situatie, dar ti-ai fi dorit in copilarie sa ajungi sa faci asta, te poti multumi cu varianta jocului online.

Drumuri bune, in realitate sau online!

...să scrii corect în limba română

Să fiu clar de la început, parcă m-am săturat să stau şi să descifrez ce vrea să spună X sau Y. Sunt foarte mulţi, mai ales pe Facebook care habar n-au cum să scrie corect! Şi toţi au o scuză comună: "m-am grăbit şi am greşit!"

NU! Ai greşit pentru că nu ştii să scrii corect(aici probabil m-ai contrazice şi ai fi scris "scri"), pentru că atunci când trebuia să înveţi să scrii corect în limba română(pe la 7-8 ani), tu erai de fapt pe la colţul şcolii şi învăţai să fumezi!

M-am săturat să îi corectez pe unii, pentru că tot ei erau cei ce se revoltau. Vrei să înveţi, bine! Nu vreau să intru în alte detalii, dar totuşi cum de au trecut prin şcoala? La cum scriu ei acum, ar trebui să fie tot în ciclul primar.

Unii nu au virgulă, nu au punct şi totul e o înşiruire. E ca un exerciţiu pentru clasa a doua, unde trebuie să pui semnele de punctuaţie.

Mi-a plăcut iniţiativa apărută acum câteva luni, un exemplu care a circulat intens:


- Hai să mâncăm bunica!
- Hai să mâncăm, bunica!


Acelaşi text, o virgulă în plus în a doua construcţie, dar care face diferenţa. Cum ar fi fost gătită bunica: ciorbă, tocaniţă sau direct pe grătar cu puţină sare şi puţin piper?


Concluzia era că trebuie să o salvăm pe bunica şi să punem virgula unde trebuie.


Te-ai născut în România şi e datoria ta să ştii să vorbeşti şi să scrii corect româneşte!

Share, poate se prind şi cei în cauză!!!

sursa foto: www.ellasescu.wordpress.com

...fiecare bănuţ contează

Când spun bănuţ, chiar mă refer la cea mai mică unitate a monedei noastre, cel mai mic copil al Leului (RON).

sursa foto: wikimedia.org

Practic, un ban nu înseamnă nimic, la prima vedere chiar nu are utilizare. Ăsta e şi motivul pentru care unii aruncă monedele de 1 ban primite rest. Din moment ce nu ai ce să-ţi cumperi cu doar 1 ban, având în vedere că până şi cel mai ieftin produs care s-ar putea cumpăra costă 20-30 de bani, monedele de 1 ban sunt trecute cel mai frecvent la "categoria diverse".

Ce se întâmplă totuşi când e vorba de câteva milioane de 1 ban?
Calculul acesta l-am pornit când am văzut zilele trecute că urmează să fie mărită valoarea tichetelor de masă de care beneficiază angajaţii, ca formă de plată pe lângă salariul clasic în bani. Valoarea actuală, 9,35 LEI/ tichet ar urmă să se transforme în 9,41 LEI/tichet.
Prima dată m-a bufnit râsul...mărire de 6 bani. Să presupunem că luna are 20 de zile lucrătoare, deci ar fi un plus de 1,2 LEI. Când privim la nivel macro şi ţinem cont că aproximativ 2 milioane de angajaţi din totalul de 4,2 milioane primesc bonuri de masă, deja pare altceva. În fiecare lună, fiecare primeşte cu 1,2 LEI mai mult şi per total asta înseamnă cumpărături mai mari cu 2,4 milioane de lei. Cum nu poţi cumpăra(teoretic) tutun şi alcool cu bonurile de masa, TVA va fi de 9% în mare parte. De aici şi statul va avea de câştigat. Angajatul prea puţin va simţi schimbarea, dar comercianţii şi statul vor avea de caştigat.

Că tot veni vorba de tichete de masă, ştiu că se pot acorda şi sub forma unui card, ceea ce ar permite folosirea oricărei sume, nu nepărat a întregii valori, 9,35 sau multiplu de 9,35. Există cineva care beneficiază de tichete de masa în formatul nou, card? Ţie cum ţi se pare această mărire?

sursa foto: wikimedia.org

...timpul are alte dimensiuni?

Totul ţine de percepţie şi mai ales de timpul pe care suntem dispuşi să-l alocăm anumitor activităţi. Cum sună 8 ore de somn? Dar 8 ore de muncă?

'E deja ora 23, iar dimineaţă mă trezesc la 7 fix. Alarma fixată, opt ore de somn, în care am timp să mă odihnesc pentru o nouă zi.' Probabil aşa gândim cu toţii, mai ales că avem nevoie să ne revenim după o zi obositoare.

Cum ziua are 24 de ore, cel puţin 8 ore le petrecem la muncă, 8 le dormim, ar mai rămâne câteva ore şi pentru alte activităţi. Dar de ce să dormim o treime din viaţă? Există şi o vorbă: şi aşa dormim mai târziu de tot şi avem timp să ne odihnim! Nu ar trebui să fim rutinaţi, dar studiile arată o perioadă ideală de somn, chiar de 8 ore, în intervalul 22-6.

sursa foto: ontherunevents.com

Eu unul aş dormi şi câte 10-12 ore şi o fac când am timp, dar alta este ideea. De ce nici nu ne dăm seama când trec 8, 10 ore atunci când dormim, iar când suntem la muncă timpul trece aşa de greu uneori?

Ca să facem şi un mic studiu, care e programul tău zilnic şi cum trăieşti fiecare minut, oră sau zi care trece?

...să (nu) faci abuz de mâncare/băutură?

Stiţi cum an de an apar la tv primele ştiri cu ocazia Crăciunului sau a Paştelui. Mie mi se pare a fi un sistem foarte bine pus la punct totul.

"Peste două sute de pacienţi la Urgenţe!" poate suna un titlu de la ştiri, indiferent că e Paşte sau Crăciun.

Românul parcă nu se satură niciodată şi ăsta e şi motivul pentru care foarte multe persoane ajung la spital de sărbători, ba de la prea multă mâncare, ba de la prea multă băutură.
Eeii..şi totuşi de ce zic că se leagă?
Românul mai e şi mare amator de tv, ştirile de la ora 5, etc. Când vede că toată lumea mănâncă şi sunt oameni cărora li s-a făcut rău de la excese culinare, cei din faţa televizorului parcă încep un pariu: "Chiar aşa o fi? " Şi dă-i cu un fel de mâncare, apoi altul, un pahar de vin, unul de bere, altul de vin şi tot aşa. Mai sunt şi cei care au ţinut post şi care încearcă să recupereze în 2-3 zile ce nu au mâncat în 4-5 săptămâni.

Dar hai să ne gândim ce s-ar întâmpla dacă nimeni nu ar mânca sau bea peste măsură? Fără ştiri la tv, medicii fără pacienţi, practic sistemul s-ar duce la vale. Cel mai bine e să consumăm cu moderaţie, nu vine sfarşitul lumii a doua zi! Şi ar avea un program mai lejer şi medicii.